De la metodă de plată la asset investițional

În ultimii ani, criptomonedele au atras atenția lumii financiare, atât a investitorilor cât și a spectatorilor, provocând opinii extrem de polarizate. De la crypto maximaliști care cred că vor revoluționa sistemul financiar global cu Bitcoin sau altă criptomonedă ca metodă unică de plată până la cei care consideră criptomonedele păcănele, jocuri de noroc, o înșelătorie sau o schemă piramidală, opinia publică este destul de împărțită.

Mai întâi de toate, pentru context, creatorul Bitcoin, Satoshi Nakamoto, a prezentat Bitcoin ca monedă electronică descentralizată, concepută pentru a permite tranzacții directe între părți, fără a fi nevoie de intermediari financiari, cum ar fi băncile.

Pe măsură ce Bitcoinul și alte criptomonede au crescut în popularitate, au devenit ușor-ușor, pe lângă metodă de plată acceptată atât de persoane fizice cât și juridice, un instrument de investiții și de stocare a valorii pentru mulți oameni din întreaga lume. Principalii factori care au determinat acest lucru au fost în ordinea importanței:

• Posibilitatea unor profituri de neimaginat pe alte clase de active investiționale pe fondul volatilității crescute;
• Ușurința tranzacționării datorită interfețelor din ce în ce mai simple alte platformelor de tranzacționare;
• Accesibilitatea investițiilor prin posibilitatea de a investi sume mici, începând de la 10-20 euro sau chiar mai puțin;

Pe măsură ce entuziasmul și adopția cresc apare și valul de neîncredere sau chiar ură: criticii afirmă: „Crypto este un SCAM, o înșelătorie sau chiar păcănele. Nu investiți pentru că o să pierdeți banii, criptomonedele nu au acoperire în nimic.”

Să tratăm individual aceste acuzații:

1. „Crypto este un SCAM”. Aici principala problemă este generalizarea. În acest moment (26.05.2023), conform CoinMarketCap.com există 24.817 de proiecte de criptomonede. Da, dintre acestea sunt și proiecte slabe sau chiar posibile înșelătorii, dar acest lucru depinde doar de fondatorii proiectelor, care sunt diferiți la cele mai multe dintre proiecte, nu de tehnologie. Bitcoin spre exemplu, are deja o vechime de 15 ani, o capitalizare de piață imensă, așadar un istoric foarte bun. La fel și Ethereum, a 2-a criptomonedă ca și capitalizare, cu o vechime pe piață de aproape 9 ani; și exemplele pot continua.
2. „Nu investiți pentru că o să pierdeți banii”. Dacă ar fi să ne luăm fix după acest sfat, nu ar trebui să investim nici la bursa clasică unde, conform studiilor publice, o majoritate covârșitoare – 85-90% dintre investitori își pierd banii. Sau în start-up-uri unde doar 18-20% dintre companii supraviețuiesc. Să nu mai discutăm despre asiguratori sau chiar bănci mari care în ultima vreme, care au dat faliment în ciuda reglementărilor puternice în aceste domenii.
3. „Criptomonedele nu au acoperire în nimic”. Aici o să fim scurți: Bitcoin are în spate “proof of work” (dovada muncii) – minerii care validează tranzacțiile cu echipamente costisitoare și energofage care costă, de la producție, instalare și până la mentenanță. Și cel mai important, în spatele proiectelor stă TEHNOLOGIA BLOCKCHAIN, acest Internet 2.0 care începe să fie utilizat în tot mai multe domenii.

Așadar, după toate aceste argumente cred că este momentul să așezăm investițiile în criptomonede acolo unde le este locul – în vârful piramidei investiționale, în topul investițiilor în funcție de nivel de risc. Asset-uri investiționale cu grad mare de risc, dar fără dubiu asset-uri. Nu SCAM-uri, nu păcănele.

Piramida explicată? Dacă la bază avem investițiile percepute ca stabile sau mult mai stabile – depozite, titluri de stat, imobiliare, spre mijloc metale prețioase, acțiuni (stocks), obligațiuni (bonds) și ETF-uri, apoi, spre vârf zona de investiții în startup-uri și crypto.

Criptomonedele, la rândul lor se pot împărți pe nivele de risc – la bază binecunoscutele Bitcoin și Ethereum, locul 1 si 2 la nivel mondial, apoi criptomonede din top 100 și în vârf așa-numitele GEMS – proiecte subevaluate, cu potențial masiv. Dincolo de linie, în zona gamblingului, putem cădea de acord să lăsăm așa-numitele „shitcoins” – criptomonede inutile, create fără un scop anume și al căror viitor este extrem de incert. DogeCoin, meme coin-ul favorit al lui Elon Musk poate fi excepția care întărește regula. Și mai nou $PEPE.

Orice investitor cu minime cunoștințe despre investiții știe că cele mai multe procente din suma alocată investițiilor trebuie să meargă către clasele de active mai safe, de la baza piramidei, alocate în funcție de profilul de risc al investitorului și de planul său investițional.

Un alt principiu de bază este DIVERSIFICAREA: așadar corelat și cu randamentele incontestabil foarte bune obținute de ani de zile, un procent oricât de mic ar trebui să meargă și către zona de crypto. Așa că, întrebarea nu trebuie să fie „Dacă să investesc în crypto?” ci mai degrabă „Ce procent să aloc investițiilor în crypto?” și „Între ce criptomonede să împart procentul alocat pentru crypto?”.

Nu este de ignorat nici faptul că fonduri mari de investiții și companii de talie internațională au investit în crypto. Dintre acestea putem enumera: Grayscale Investments LLC, Pantera Capital, Andreessen Horowitz, MicroStrategy și Tesla. JPMorgan Chase, Goldman Sachs și Morgan Stanley au început și ei să ofere servicii de tranzacționare cu criptomonede pentru clienții lor instituționali.

Dincolo de vorbe, cifrele vorbesc de la sine, conform a numeroase studii (vezi Yahoo Finance sau Cointelegraph) Bitcoin și Ethereum sunt de departe cele mai performante asset-uri din ultimii 10 ani. (Am verificat informația cu ChatGPT în caz că nu ne credeți pe cuvânt):

Marius Morra: „Care a fost cel mai performant asset investitional din ultimii 10 ani?”

ChatGPT: „Cel mai performant asset investițional din ultimii 10 ani este dificil de determinat cu exactitate, deoarece performanța poate varia în funcție de diferitele perioade de timp luate în considerare și de alte factori. Totuși, câțiva activi investiționali au obținut performanțe semnificative în ultimul deceniu. Iată câteva exemple:

1. Bitcoin: Bitcoin a fost una dintre cele mai performante active investiționale în ultimii 10 ani. Această criptomonedă a avut o creștere semnificativă a valorii de la crearea sa în 2009. În perioada 2011-2021, prețul bitcoinului a înregistrat creșteri semnificative și a atins noi maxime istorice.”

Și da, nu toată lumea are posibilitatea să investească (deși mulți ar putea, dar încă este nevoie de educație în acest domeniu), însă aproape toată lumea poate să facă una sau câteva prime tranzacții să vadă despre ce este vorba și care este procesul. Investițiile pot fi chiar de 10-20 euro, cu fee-uri minime – conturile pe platformele de tranzacționare sunt gratuite și comisioanele de schimb în zona de 0.5-1%. Câștigul? În afară de potențialul financiar, există un potențial de care se discută din păcate foarte puțin și care ține de cunoștințele obținute și accesul către o lume nouă – lumea investițiilor și Web3 – noul internet unde citesc, contribui și dețin. În Web3, cheile de acces sunt unul sau mai multe walleturi și criptomonedele. Criptomonedele sunt cheia către viitor.

Din experiența noastră, diferența între cineva care nu a făcut nici o tranzacție cu criptomonede și cineva care a făcut măcar una, este una considerabilă. Persoana care a făcut o tranzacție, oricât de mică, a învățat procesul, poate urmări o discuție despre crypto în cunoștință de cauză, și cel mai important, este mult mai pregătită pentru momentul când apare o oportunitate. Pentru că, istoric vorbind, o dată la 2-3 ani apar oportunități majore. De asemenea, mulți dintre cei care investesc în crypto, se educă pe măsură ce folosesc platformele de crypto, învață procesul, învață despre investiții și încep să investească și în alte tipuri de asset-uri investiționale. Putem spune că accesul în crypto ajută accesul către investiții în general.

Dar crypto nu înseamnă doar investiții speculative. Odată cu creșterea semnificativă în adopție și proiecte din ultimii ani, a crescut și apariția numărului de joburi disponibile în acest domeniu. Datorită naturii sale tehnologice, aceste joburi sunt, în general, legate de domeniile IT, dezvoltare software și securitate cibernetică, dar există și oportunități în marketing, management, legal, contabilitate și alte domenii conexe. Specialiștii din zona de crypto nu sunt doar foarte căutați, ci și foarte bine plătiți. De asemenea, în instituțiile statului – Banca Națională, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Poliție dar și altele, apar departamente legate de crypto, unde sunt promovați oamenii care au un minim de informații legate de acest domeniu.

Și pentru că am ajuns în zona de reglementări, o mare temere a criticilor este că criptomonedele pot fi folosite în trafic de droguri, finanțare terorism și alte infracțiuni. Aici, cel mai simplu argument pe care îl putem oferi este că exchange-urile se supun legilor de prevenire și combatere a spălării banilor în vigoare, astfel că sunt implementate tehnologii de KYC (verificare identitate – Cunoașterea clientului) și AML (Anti Money Laundering), se solicită sursă și dovadă fonduri asemeni tranzacțiilor bancare. 

De asemenea, aceste activități au existat din păcate și până în 2008 când a apărut Bitcoin, astfel că nu putem observa o legătură directă de cauzalitate. Este bine știut că cel mai anonim mijloc de finanțare activități ilicite este moneda fiat în formă cash.

În încheiere, după această pledoarie, am următoarea rugăminte: dacă vreun mare analist financiar român sau străin mai urlă sus și tare împotriva crypto, comentați cu un link de la acest articol.

Pe unii dintre ei îi admir și respect până când încep să discute despre crypto, unde logica începe din păcate să dispară. Și da, pot accepta că eu sunt neștiutor, dar îmi e greu să cred că Elon Musk sau Michael Saylor nu știu ce fac.

Ca și capital de piață, astăzi criptomonedele au în total aproximativ 1.1 trilioane de dolari. Prin comparatie, McDonalds are 206 miliarde și aurul are 12 trilioane, deci putem trage concluzia că piața criptomonedelor este îndeajuns de mare încât să fie luată în seamă, dar îndeajuns de mică încât să aibă potențial de creștere foarte mare. 

Cum spunem noi aici, “We’re still early”!

Întrebarea cu care te las azi este: tu ce vrei să fii? Actor sau spectator? Gambler sau investitor? Am o veste bună – alegerea îți aparține în proporție de 100%, așa că alege SMART!